vineri, 1 octombrie 2010

Aripi primite in DAR

WOWWWW. N-am mai scris nimic pe blog de mai bine de 2 ani - din iunie 2008.
Si revin acum cu un articol pe care l-am postat pe multumeste.net - si care imi e foarte aproape de suflet.
"Acum putin timp – intr-o zi in care calatoream – mi-am dat seama cat de importanti sunt oamenii in viata mea si mi-a venit ideea de a scrie 3 liste cu oameni care fac parte din viata mea:
1.oameni pe care-i iubesc, oameni care mi-au oferit momente unice, oameni alaturi de care am ras sau am plans,
2. oameni fata de care ma simt recunoscataore,
3. oameni care m-au ranit de la fiecare am invatat ceva
si din toate aceste experiente este compusa viata mea si este unu foarte frumoasa !

Stiu ca suna foarte searbad cuvantul lista – dar asta am facut.Si la fiecare nume scris pe hartie m-am oprit cu gandul sau cu inima in noianul amintirilor !

Prima lista avea titlul TE IUBESC si continea numele oamenilor din viata mea pe care-i iubesc ….cea de-a 2 se numea MULTUMESC si era cu oameni carora as vrea sa le multumesc pentru felul in care m-au inspirat, influentat…pentru faptul ca m-am simtit minunat avandu-i alaturi in diferite momente ale vietii….si cea de-a 3a lista se numea IERTARE -cu oameni care m-au ranit candva – dar am invat din acea experienta si i-am iertat – au avut si ei rolul lor in viata mea ! M-am simtit minunat facand asta ….si nici nu stiu cand am ajuns la destinatie !

Azi ma gandeam ca cel mai mult as vrea sa-i multumesc mamei mele – pentru “aripile” pe care mi le-a dat….mai corect ni le-a dat pentru ca asta a facut si cu mine si cu fratele meu. A avut atat de multa incredere in noi si mai ales in potentialul nostru bun – de multe ori dedeam ce aveam mai bun in mine doar ca sa nu-i dezamagesc increderea. Si din aceasta incredere – ne-a oferit multa libertate – libertatea de a fi noi insine, de a face propriile alegeri – chiar si cu riscul de a da cu capul de sus !

Imi amintesc ca toate prietenele mele se simteau controlate in propriile decizii de care mamele lor….si eu copil fiind ma gandeam ca acest gen de control inseamna afectiune…si ca poate mama nu-i la fel de apropiata de mine cum erau mamele lor. Mai tarziu am inteles ce mama minunata am – am devenit cele mai bune prietene si ne-am descoperit una pe alta ca suflete prietene.

Imi amintesc atat de multe momente frumoase din adolescenta in care ne povesteam cartile citite – plimbadu-ne in parc…si acela a fost doar inceputul …pentru ca o mai facem uneori si acum ! Imi amintesc ca intr-o zi am sunat-o dupa un examen si i-am spus ca in seara aia plec la mare – chiar daca sunt in sesiune….si mai am cateva examene! M-a inteles si mi-a dat liberatea sa fac asta si chiar daca era usor ingrijorata – nu a incercat nici o clipa sa ma faca sa ma razgandesc.

Si acum o am alaturi ca pe o adevarata si buna prietena…intre timp eu nu mai fug la mare in sesiune – sunt ceva mai putin aventuroasa – am devenit mama si mama e bunica ! Multumesc MAMA – pentru aripile pe care mi le-ai dat !"