Pepene galben

Am ales sa povestesc experienta senzoriala a savurarii unei felii de pepene in galben.
Imi place foarte mult ciocolata dar fiind vara am ales senzatia de racorire si savoare a pepenelui galben.
Am simtit mirosul atat de parfumat al fructului indata ce am taiat prima felie….asta m-a dus cu gandul la inghetata de “melon”….
Am taiat felia in mici cuburi si am savurat fiecare bucatica…gustul dulceag m-a trimis cu gandul spre copilarie….cand sigur ca preferam pepenele rosu…..dar mancam si galben ca “are vitamine” cum spunea mama.

Acum l-am savurat….racoritor, parfumat, revigorant….si plin de vitamine…..suna ca o reclama…si nu vreau….nu vreau sa fug cu gandul la ceva commercial….raman cu simturile deschise spre acest moment de desfatare a simturilor.
Am vazut “imaginar” bucuria cu care as putea oferi un pepene galben – scos de la frigider…deci racoritor – unui copil …unui om ce s-ar relaxa dupa o zi caniculara….poate chiar unui om in desert ! Asta m-a dus mai departe cu gandul la excursia in Tunisia …la plimbarea cu camilele…si la cat de placut era contrastul intre desert si oaze…..intre caldura toropitoare si racorosul si aromatul pepene.
Am simtit un sentiment de bucurie gandindu-ma ca gestul meu de a oferi o felie aromata de pepene ar putea aduce…zambetul pe fata unui copil….pe fata unui om….si am revenit la un gand al meu (pe care-l tot testez de cativa ani) ca sunt gesturi atat de mici care pot aduce atata bucurie atat in vietile noastre cat si a semenilor nostrii.
Si acesata bucurie se tot perpetueaza …ca un bulgare de zapada ce se rostogoleste la vale si formeaza un imens pepene galben “palid” de BUCURIE…si umanitate….si frumusete sufleteasca.