luni, 18 octombrie 2010

Chicotul copiilor

Sunt libera si ma bucur de soare, de libertate, de iarba…si alerg, simt vantul cum imi ravaseste coama si ma “gudur” in bratele naturii atat de frumoase azi !
Alerg cat vreau …poate toata ziua…dar un pic mai tarziu – spre seara alerg spre rau – unde vin sa se joace Iris si Cris – abia astept sa-i vad.
Am ajuns langa rau – ce frumos curge ! – azi e mai limpede, ieri a fost foarte tulbure apa -a plouat la munte… si susurul raului – il aud zilnic si tot imi e dor de el seara.

Iris si Cris 2 copilasi - sunt atat de dragalasi si de micuti, au 5-6 ani….si imi place atat de mult sa le simt mangaierea, le simt privirea plina de afectiune….si cel mai mult sa le aud chicotele de bucurie. Cred ca sunt cei mai frumosi copii pe care i-am vazut….toti copii sunt frumosi dar ei parca au ceva special….Stiu ! sigur ca au ceva special sunt chiar prietenii mei !!

Ii aud – vin catre mine…dar aud si o voce de barbat – o fi tatal lor.
Au ajuns deja la mine chicotind de bucurie…
Iris: Ce faci Joy? Mi-a fost asa dor de tine!! Cris vino sa vezi – uite Joy si-a plecat capul spre mine – vrea sa o mangaiem !

Am uitat sa va spun mi-a fost ales numele de Joy! cred ca-i un nume foarte frumos –e mai nostim si mai scurt decat “bucurie” - si a ramas Joy in engleza !

Le-am simtit manutele calde ….ce dragalasi sunt prietenii mei ! Dar unde pleaca…aaaa….au vazut ca imi e cald si au luat apa in galetusa si imi toarna sa ma racoresc…se gandesc cum sa ma rasfete !
A venit si tatal lor….sper ca e un om bun !
Tatal: Iris …Cris! veniti aici…azi v-am pregatit o surpriza…am adus hamul sa invatati sa calariti . Prima data ma urc eu sa vad daca iapa e la fel de blanda la calarit cum e cand va jucati cu ea !

- Calarit….pe mine nu ma intreaba nimeni?…sigur ca nu-mi place asta…imi place sa ma joc, iubesc libertatea – nu-mi place deloc hamul ! Nu asta nu am sa accept…si am alergat….si am alergat….
Si sunt departe in siguranta - dar departe si de prietenii mei si nu-i mai aud chicotind …si nu mai simtit mangaierea lor….si imi e dor de ei !
Dar aleg pe pajistea asta frumoasa, am amintiri frumoase, si cand si cand cobor langa rau (in alta parte a raului - unde nu vin oameni)…si aud susurul raului….tropaitul copitelor mele ce se bucura de libertate ….si rareori vantul imi face cate o bucurie si imi aduce in urechi chicotul copiilor….